Ma sufoc ! N-am aer ! Tuşesc ! Astm?

Ce este şi de ce apare?
            Astmul bronşic este o maladie cronică, în care căile respiratorii, prezintă o inflamaţie şi sunt hiperreactive, iar din cauza unor stimuli declanşează îngustarea căilor aeriene.

Cauzele afecţiunii nu sunt cunoscute şi din păcate ea nu poate fi vindecată, dar simptomele pot fi ţinute sub control, astfel se permite o viaţă normală.  

În acest an Ziua Mondială a Astmului, marcată pe 3 mai s-a desfăşurat sub acest deziderat : controlarea simptomelor de astm bronşic, prin conştientizarea pacienţilor şi o bună colaborare a acestora cu medicul. Se speră ca în acest fel spitalizările impuse de boală se vor reduce la jumătate în următorii cinci ani.

Cât este de frecvent?

OMS estimează că în lume sunt 300 de milioane de bolnavi, înregistrându-se anual 250.000 de decese din cauza astmului. Din păcate foarte mulţi bolnavi sunt copii, la circa 80% dintre pacienţi crizele specifice debutând înainte de 5-6 ani. În lipsa unui tratament corect poate fi afectată dezvoltarea copilului, activitatea sa şcolară și integrarea socială.

Cum se manifestă?

Astmul este caracterizat prin apariţia crizelor de astm, care pot îmbrăca deseori un aspect dramatic. În afara crizelor bolnavul poate fi asimptomatic sau poate prezenta nişte simptome persistente, mai ales tuse (în special nocturnă), dispnee (senzaţia de lipsă de aer), wheezing-ul (respiraţie şuieratoare ), tulburari de somn etc . Aceste simptome pot fi exacerbate în timpul unor activităţi fizice (indus de exerciţiu fizic), la locul de muncă în prezenţa unor factori iritanţi (astm profesional) sau ca urmare a unor alergii (astm alergic).

                   

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticarea astmului poate fi dificilă, simptomatologia fiind nespecifică şi variind ca intensitate de la pacient la pacient. Pentru un diagnostic corect medicul va efectua anamneza şi un examen clinic complet, împreuna cu teste funcţionale ca spirometria.(Click pentru exemplificare)   

Tratament?

Tratamentul astmului cuprinde medicamente cu efect prelungit şi altele cu acţiune rapidă. Tratamentul cu efect prelungit include corticosteroizi, beta agonişti sau teofiline pe cale inhalatorie, precum şi modificatori de leucotriene.

În cazul unei crize de astm se foloseşte tratamentul cu acţiune rapidă ce include beta agonişti rapizi sau derivaţi de ipratropium administraţi inhalator şi costicosteroizi administraţi intravenos sau oral. Indicaţii preţioase pentru conducerea tratamentului se pot obţine cu ajutorul peak-flow – metrului (Click pentru exemplificare), un dispozitiv care monitorizează volumul de aer expirat şi viteza acestuia.

Tratamentul în astm este foarte important şi destul de uşor de controlat, însa nu este lipsit de efecte secundare. În special, trebuie monitorizată strict asocierea sa cu tratamentul din afecțiunile cardiovasculare.

În momentul de faţă, în Romania sunt disponibile toate medicamentele împotriva  astmului utilizate pe plan mondial.  

Autor : Nora Chehne
Surse: http://www.mayoclinic.com/
http://www.medscape.com/viewarticle/741989?src=nldne

Creierul pus pe '' OFF '' în lipsa somnului

Foarte recent s-a dovedit pe animale de laborator că neuronii din anumite zone ale cortexului cerebral trec pe modul ,,offline”. 

În aceste zone, activitatea neuronală este similară cu cea din timpul somnului NREM (non-rapid eye movement), fiind caracterizată prin existenţa undelor lente.

Prin înregistrări repetate ale unor populaţii mici de neuroni, s-a concluzionat că statusul ,,OFF” survine în mod randomizat la nivelul cortexului şoriceilor de laborator.  

Neuronii dormanţi pot afecta comportamentul. Cu cât animalul stă treaz mai mult timp, cu atât perioadele ,,OFF” cresc în durată, fiind afectate funcţiile cognitive.

Aceasta ar explica la oameni afectarea activităţii intelectuale prin lipsa somnului.

Mai mult, în timpul somnului global există fenomenul complementar, de localizare a undelor lente cu predominenţă în anumite arii cerebrale, în timp ce altele sunt treze.

Somnul se pare a fi momentul de recalibrare a activităţii sinaptice în creier. O completare a viziunii asupra lui ar permite explicarea unor fenomene neelucidate încă, cum ar fi somnambulismul, de pildă.


Autor : Irina Cristescu 
Sursa: http://www.nature.com

Ce facem în caz de arsură ?

Tuturor ni se întâmplă ca cel puţin o dată în viaţă sa fim neatenţi sau din neatenţia altcuiva şi să ne ,,îmbogăţim” cu o arsură.  

Ce ar trebui să facem în acest caz?

În primul rând trebuie să stabilim severitatea arsurii, astfel s-a realizat o scară de gravitate :

1. Arsuri de gradul I - este afectat doar stratul superficial al pielii, care are un aspect eritematos (înroşit), edemaţiat (umflat) şi este prezentă durerea la nivel local. Click pentru exemplificare

2. Arsuri de gradul II - în cazul în care este afectat şi dermul, astfel pielea apare foarte eritematoasă, edemaţiată, pătată şi cu flictene (băşici), de asemenea durerea poate fi intensă. Click pentru exemplificare

3. Arsuri de gradul III - sunt interesate toate straturile pielii, pot fi asociate şi arsuri ale muşchilor sau oaselor - zone de culoare gri - neagră. Click pentru exemplificare

Este importantă atât localizarea arsurii cât şi extensia acesteia. În general, arsurile minore sunt reprezentate de cele de gradul I şi II, iar cele majore de gradul III. Însă dacă arsurile minore depăşesc diametrul de 7,6 cm atunci este tratată ca şi arsură majoră. În aceeaşi categorie se încadrează şi arsurile de la nivelul : feţei, gâtului, articulaţiilor, feselor, perineului etc.

În cazul arsurilor majore, apelaţi serviciul de urgenţă 112. Pâna la sosirea echipajului :

- verificaţi dacă victima respiră şi prezintă puls (în caz contrar, realizaţi manevre de resuscitare)
- NU îndepărtaţi hainele victimelor arse (totuşi asiguraţi-va că nu mai sunt în contact cu focul)
- NU introduceţi victima în apă rece (produce hipotermie şi poate duce la şoc)
- dacă este posibil ridicaţi părţile corpului arse deasupra nivelului inimii.

În cazul arsurilor minore :

- menţineţi locul arsurii sub jet de apă rece cel puţin 10-15 minute sau până dispare durerea (pentru prevenirea pătrunderii arsurii în profunzime şi pentru a reduce inflamaţia)
- NU folosiţi gheaţă (poate afecta şi mai mult pielea)
- NU aplicaţi unt, margarină, creme sau uleiuri la nivelul rănii  (poate duce la infecţii severe)
- NU spargeţi flictenele (risc de suprainfecţii)
- acoperiţi arsura cu un bandaj steril uscat (nu folosiţi bandaj care se poate lipi de rană cum ar fi vata sau leucoplastul şi nu realizaţi o pansare strânsă - rolul este de a proteja arsura şi reduce durerea)
- puteţi folosi un analgezic eliberat fără prescripţie medicală (Asprină, Nurofen, Advil, Tylenol etc)
- în caz de accentuarea durerii, febră sau infecţie - adresaţi-vă unui medic
- evitaţi bronzarea zonei respective cel puţin un an, se poate aplica cremă cu factor de protecţie solar crescut - SPF)

VIDEO : Primul ajutor în arsuri

Autor : Loredana Ghinea
Sursă : http://www.mayoclinic.com/