Celule nervoase din piele?

       Pentru prima dată s-a realizat transformarea celulelor pielii în celule nervoase funcționale. Această transformare a fost facută cu ajutorul unui lentivirus care a adaugat genele Ascl1, Brn2, Zic1 și astfel a dus la conversia a 62% de fibroblaști în celule nervoase. După adăugarea genei Myt1 la cultura celulară conversia a crescut la 85% și au apărut expresii ale markerilor neuronali.
 
După demonstrarea fenotipului neuronal s-au efectuat teste electrofiziologice care au arătat că acestea prezintă caracteristicile neuronale : activitate electrica dată de canalele de sodiu, calciu și potasiu, având un potențial de repaus între -67mV și -32mV.
 
Ulterior aceste celule au fost transplantate în creierul embrionar al șoarecilor și s-a demonstrat integrarea acestora în circuitul neural.
 
Rezultatele studiului ar putea fi folosite în boala Alzheimer, în special în tratamentul funcției sinaptice. Cercetătorii vor continua studiile concentrându-se pe efectele terapeutice ale integrării celulelor neuronale.


Sursă :Directed conversion of Alzheimer's disease patient skin fibroblasts into functional neurons
Autor : Loredana Ghinea

Ce înseamnă să fii tată ?

     Oamenii sunt probabil singura specie de pe Pământ, care are grijă îndeaproape de urmaşii săi pentru 20 de ani sau chiar mai mult.
     Un studiu debutat în 2005 şi-a propus să măsoare nivelul testosteronului din saliva unui grup de bărbaţi, dimineaţa şi seara. Măsuratorile au fost reluate pe acelaşi lot de subiecţi 5 ani mai târziu. Rezultatele au demonstrat că indivizii cu un nivel iniţial mai ridicat al testosteronului şi-au întemeiat în cea mare parte familii.   

     Mai mult, s-a înregistrat o scădere semnificativă a nivelului de testosteron la cei care au devenit taţi, comparativ cu cei fără copii. De remarcat este faptul ca nivelurile au fost cu atât mai scăzute, cu cât timpul petrecut cu cei mici a fost mai lung, conform Proceedings of the National Academy of Sciences.
     Acest studiu demonstrează pentru prima dată în literatură faptul că nivelul scăzut al testosteronului se datorează paternităţii şi nu invers. Astfel se întăreşte convingerea, printre antropologi şi nu numai, că taţii sunt biologic adaptaţi să se implice în creşterea copiilor, în cadrul cuplului.

Autor: Irina Cristescu
Sursă : Proceedings of the National Academy of Sciences

Antiinflamatoare nesteroidiene luate de oricine la durere, dar în sarcină ?

Această clasă de medicamente se află printre cele mai des folosite în lume şi cuprinde medicamente de tipul : diclofenac, ibuprofen, naproxen, celecoxib etc.

Un studiu precedent a demonstrat că folosirea acestor medicamente în primul trimestru de sarcină implică un risc crescut de anomalii congenitale, cum ar fi defectul septal interatrial.

Studiul curent arată că administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) poate duce la avort spontan. Se precizează că nu s-a demonstrat încă existența unei relații doză-efect, dar riscul de avort spontan pare a fi similar în cazul folosirii mai multor tipuri de AINS în comparație cu a unuia singur.

Cercetătorii au adus la cunoștință că folosirea AINS în timpul sarcinii crește de două ori riscul de avort spontan. De asemenea aceștia au demarat noi studii pentru a descoperi mecanismul de acțiune al AINS în producerea avortului, necunoscut până acum.

Sursă : http://www.medscape.org/
Autor : Loredana Ghinea

Pisici fluorescente - noi perspective tratament SIDA

           Cercetătorii au modificat genetic pisici, prin infectarea ovulelor lor cu un virus conţinând o gena străină - metodă care a reuşit pentru prima dată la carnivore.

            În lume, există două epidemii posibile de SIDA, la oameni şi pisici. Virusurile (cunoscute ca lentivirusuri) sunt diferite, astfel că pisicile nu pot fi infectate cu HIV (human immunodeficiency virus ), iar oamenii cu FIV (feline immunodeficiency virus).

       Studiile precedente au demonstrat ca proteina TRIMCyp, pe care pisicile nu o au, este responsabilă de neinfectarea oamenilor şi maimuţelor cu FIV.

      Cercetătorii de la Mayo Clinic din Rochester, Minnesota, au vrut să vadă dacă pisicile cărora li s-a transferat gena TRIMCyp au devenit imune la FIV. Pentru a vizualiza celulele care conţin noul material genetic, lentivirusurile cu care au fost infectate ovulele conţineau pe lângă gena TRIMCyp şi o genă care codifică o proteină fluorescentă. După obţinerea ovulelor infectate, acestea au fost fertilizate cu spermă normală de pisică şi au fost injectate în trompele uterine a 22 de femele.

Echipa de cercetători, conform articolului din revista Nature, urmează să stabilească dacă pisicile transgenice sunt rezistente la FIV, sau, dacă nu, dacă sunt mai puţin predispuse a dezvolta SIDA după infectare şi dacă alte proteine antivirale de la oameni şi maimuţe influenţează transmiterea FIV.

Ca şi perspectivă, pisicile domestice devin astfel, după ce manipularea genomului a devenit posibilă, mai uşor de utilizat în cercetare în neurobiologie şi modelarea diferitelor boli.

Autor : Irina Cristescu